Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară că guvernul pe care îl conduce va relua proiectul privind reforma pensiilor magistraților „imediat ce CCR își va motiva” deciza prin care l-a declarat neconstituțional. „Acest proiect de lege era un cap de pod. Dacă nu corectăm asta, nu ai legitimitate să te duci în alte zone”, a punctat șeful Executivului.
Judecătorii CCR au admis, luni, pe formă sesizarea depusă de Înalta Curte (ICCJ) în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
„Imediat ce CCR își va motiva această decizie trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen în așa fel încât să fim în situația în care să facem o lege. Dar nu orice lege. De ce e important acest aspect? Ca țara asta să meargă bine, ca să avem mai mulți bani la buget, noi nu putem colecta mai mulți bani decât produc oamenii care lucrează. Noi suntem în Europa penultima țară ca număr de populație activă, angajată în economie”, a afirmat premierul, în cadrul unui interviu acordat Antena 3 CNN.
„Trebuie să limităm pensionările anticipate. Un guvern care nu reușește să treacă această măsură, a fost strigător la cer, cu majorări de salarii în cascadă, s-au câștigat drepturi salariale de peste 2 miliarde de euro în procese. Drumul expres Arad-Oradea atâta costă. Ca să ne înțelegem. E nevoie de o lege de salarizare care să stabilizeze lucrurile în această zonă”, a adăugat Bolojan, în primele sale comentarii făcute în fața presei după decizia CCR.
„E anormal ca la noi magistrații să iasă la pensie la 48-50 de ani”
„Avem o criză bugetară, un deficit mare, dar și o criză de încredere majoră în instituții, în lumea politică, în justiție. De ce? Percepția cetățenilor e că unii sunt privilegiați în dauna majorității cetățenilor. Această componentă nu poate fi negată că e percepută ca un privilegiu nefundamentat. În toată Europa, magistrații ies la pensie la 65 de ani, unii peste, e anormal ca la noi să iasă la 48-50 de ani. E o aberație. E nesustenabil financiar”, a spus premierul, încercând să explice de ce guvernul și coaliția din Parlament vor relua procedura de adoptare a proiectului.
„Acum, de câțiva ani de zile e cât ultimul salariu. în toată Europa, nicio pensie în sistemul judecătoresc nu depășește 70% din câștigurile din ultimii cinci ani. O pensie contributivă înseamnă între 50% din media ultimilor ani, 55-58% din media ultimilor ani. Aceste standarde de bun simț la nivel european pentru mine au fost o bornă. Eu nu îmi bat joc de cetățeni”, a menționat șeful Executivului.
De ce nu a așteptat avizul consultativ al CSM
Ilie Bolojan a explicat și de nu a mai fost așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în contextul în care aceasta a fost cauza, pe formă, în urma căreia CCR a respins proiectul de reformă.
„Pentru că niciodată până acum CCR nu a dat termene și pentru că am așteptat zece zile pentru un aviz consultativ, între data solicitării avizului și data adoptării a fost zece zile, CCR a setat acum acest termen, pe care noi îl vom respecta. Dar acest refuz arată că cel puțin patru judecători au considerat că Guvernul a așteptat un timp rezonabil pentru un aviz consultativ”, a precizat el.
Alte explicații oferite de premierul Bolojan:
„În ceea ce privește aspectul de formă, cinci din nouă judecători au considerat că Guvernul a respectat procedura prealabilă, adică să ceri un aviz care e consultativ de la CSM. În practica de până acum niciodată, CCR nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen pentru Guvern de așteptare. E un aviz consultativ, CSM poate să nu îți dea aviz, sau să îți dea unul favorabil sau nefavorabil. E o procedură de consultare.
Noi am comunicat cu CSM, ICCJ, Parchetul General și am trimis un tabel comparativ în care arătam cum arată textul de lege actual și noul text, ni s-a dat un răspuns că nu se pronunță până nu au un proiect de lege. ICCJ și Parchetul General ne-au spus că nu sunt de acord, dar au răspuns. Am demarat procedura standard și prin două adrese la două zile distanță am solicitat avizul CSM pe acest proiect.
De la data solicitării avizului, 22 august, până la finalul lunii când Guvernul și-a angajat răspunderea nu am avut niciun răspuns, 9 – 10 zile. Dar CSM s-a întâlnit în acest timp, a avut o ședință, ar fi putut să dea un răspuns de orice fel, a convocat adunări generale, a făcut consultări publice.”
„Cap de pod”
În cadrul interviului, șeful guvernului a caracterizat proiectul reformei pensiilor magistraților drept un „un cap de pod”.
„Dacă corectăm asta nu ai legitimitate să te duci în alte zone. În Ministerul de Interne avem peste 100.000 de oameni și aici pensionările sunt în jur de 50 de ani, dar avem oameni care stau în pază, în permanență. Una e să fii în brigada care restabilește ordinea și riști să ți se spargă capul, acolo trebuie să beneficiezi de o pensionare accelerată și alta e să stai în pază de dimineața până seara. Poți să stai până la 65 de ani”, a spus el.
„Ce Guvern care nu poate corecta în această zonă poate reglementa în sistemele mai mari? E o problemă care interesează societatea, eu negociez orice, dar nu pot să trădez această societate. Nu mai e suportabil nici social, nici economic”, a punctat premierul.
Cei nouă judecători ai Curții Constituționale (CCR) au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a ICCJ pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe data de 1 septembrie.
Instanța supremă a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.
Conform proiectului, până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.
Proiectul privind reforma pensiilor magistraților includea următoarele modificări:
– Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
– Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
– Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat.
Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.
Conform aceluiași proiect, magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Luni seară, după decizia CCR, premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o primă reacție, publicată totuși în mediul online, că această reformă rămâne „un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie”. „CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a punctat șeful Executivului, într-un mesaj pe pagina lui de Facebook.