După ce Bulgaria a anunțat oficial că va intra în zona euro la 1 ianuarie 2026, România se vede pusă în fața unei întrebări esențiale: este pregătită să facă același pas? Răspunsul nu este simplu, iar specialiștii avertizează că o eventuală aderare fără reforme structurale profunde ar putea crea mai multe probleme decât beneficii.
România, între euro și reforme amânate
Pe hârtie, adoptarea monedei euro aduce o serie de avantaje clare: stabilitate a prețurilor, eliminarea riscului valutar în tranzacțiile externe, reducerea costurilor de finanțare și integrarea completă în mecanismele economice ale Uniunii Europene. Dar toate acestea vin cu un preț: renunțarea la controlul politicii monetare și asumarea unei discipline fiscale stricte, pe care România, în forma actuală, nu pare pregătită să o respecte.
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat într-un interviu acordat publicației Adevărul că intrarea în zona euro, în lipsa reformelor necesare, poate avea efecte contrare celor scontate. Într-un astfel de scenariu, România s-ar expune la șocuri externe, iar economia ar putea suferi din cauza rigidizării politicii monetare și a constrângerilor bugetare impuse de regulile zonei euro.
Cu alte cuvinte, dacă nu ne pregătim temeinic, euro ar putea deveni o povară, nu o soluție. Consolidarea fiscală, reducerea deficitului bugetar și echilibrarea dezechilibrelor externe nu sunt doar opționale, ci absolut necesare pentru ca România să fie capabilă să reziste într-un sistem economic și monetar mult mai strict decât cel actual.
Criteriile pentru aderarea la zona euro sunt clare și nu pot fi ocolite. Ele includ un deficit bugetar sub 3% din PIB, o datorie publică sub 60% din PIB, stabilitatea inflației, a cursului valutar și a ratelor dobânzilor pe termen lung. România nu îndeplinește în prezent aceste condiții, iar atingerea lor presupune reforme fiscale și administrative majore.
Riscul de a rămâne în afara zonei euro nu este nici el de neglijat. Dacă România continuă să amâne aceste reforme, poate deveni o țară percepută ca nesigură din punct de vedere economic, ceea ce înseamnă investiții mai puține, costuri de împrumut mai mari și o izolare relativă în plan competitiv.
Cum a reuşit Bulgaria
În contrast, Bulgaria – deși confruntată și ea cu provocări economice – a reușit să parcurgă pașii necesari pentru a deveni, începând cu 1 ianuarie 2026, al 21-lea membru al zonei euro. Deja de la 8 august 2025, prețurile vor fi afișate atât în leva, cât și în euro, iar conturile bancare vor fi convertite automat fără costuri pentru populație.
Pentru România, momentul aderării nu trebuie grăbit politic, ci pregătit economic. Doar printr-un program serios de reforme și prin respectarea criteriilor de convergență putem spera că euro va fi un pas sigur spre dezvoltare, nu o capcană economică în care intrăm nepregătiți.